niciodată nu voi obosi să sap în cer sau să zbor pe sub pământuri cu sămânţa mea de vultur împiedicat vânător demn de o cauză mai bună al tuturor intemperiilor dacă voi arunca pe geam toată vesela tristă a fragilităţii e pentru că găsesc dezastre pe pîine în blidul meu de Libertador şi n-am scos niciodată sabia doar ca să o aerisesc hai ai hodină măi omule îmi spune incompatibila Doamnă şi Coasa de-un timp mă ocoleşte mă face nesimţit mă tem că îi place îmi vine să mor de râs cum galopează călare pe câinele ei jigărit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu