frustraţi ca nişte ţânci cu scaunele ude
unii mă acuzau că le-am deflorat floricelele
se aşteptau să mă arăt jignit
ca un pumn în meclă sau ceva
pe mine de fapt mă apuca un calm mortal
şi zâmbeam siderat
cu mecla mea de stoic-fachir-sictir
eşti băiat bun băi banditule ziceau
meriţi să-ţi netezim cocoaşele alea
de cămilă oropsită
aşa că hai la noi te punem rest-aurator-dregător
de icoane făcătoare de minciuni
şi hăhă-iau cu hă şi cu hi
de era să le sară ochii din scăfârlii
eu strigam că băi bambilicilor fac ceva
pe minunile voastre belite
simţeam cum mirosea a frică toată hihăiala
şi imediat s-a instalat o tăcere de rahat
erau frustraţi ca nişte ţânci cu scaunele ude
aşa că le-am dat să aibă
până i-am lăsat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu