Zoon Poetikon

                      Zoon poetikon  



Atention: This book is in romanian language! Read and buy further only if you understand this language.
Cartea se poate comanda prin posta (trimitere la adresa dorita) cu autograf, doar dupa plata a 5 euro in contul de Paypall al autorului: gyuriland@gmail.com
Important: nu puteti face plati prin Paypall doar daca sunteti membru al acestui site si aveti un card de credit inregistrat acolo.
Va multumesc.

                                                          
poeme                                                 
de  George Asztalos 
Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009. 
ISBN 978-973-126-153-9 

Mottor: „Altă caracteristică a tribului, e existenţa poeţilor. Unui ins, i se întîmplă să potrivească şase sau şapte cuvinte, îndeobşte enigmatice. Nu se poate stăpînii şi le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori şi din mulţime, cu toţii întinşi pe jos. Dacă poemul nu-i stîrneşte în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toţi de el, în tăcere, stăpîniţi de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit şi nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu şi oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, îşi caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip  

pentru fiica mea, Iulia 

I.    Poeme cu animale mici 

Îmi fac dinainte viaţa de apoi 
   
două grăunţe calde în ochii piţigoiului 
întindem mîna şi zbrr: s-a dus 
tremură creanga în locul lui 

uite de ce îmi fac dinainte viaţa de apoi 
îmi tremură şi mie creanga 
dar sunt acasă mereu sunt aici 
îmbrăcat doar în mine ca sabia de Toledo 

deşi e cam septembrie cu fructe plecate în ţările calde 
cred că voi da cu toamna de pămînt 
şi o să fac pe adormitul
  
sigur că da  
veghez 
  
Mottografie cu Jenică 
  
aveam un păianjen îl botezasem Jenică deşi 
părea un tip dur în felul lui era o fihinţă şi jumătate 
ce să facă ţesea toată ziua nu bea nu mînca 
eheei aproape că nici nu respira şi mai ales 
nu umbla la femei 

s-ar zice că stătea degeaba în felul lui 
era şi el bun la ceva îl ţineam pe lîngă casă era grozav 
nu bea ţesea mai Ales nu umbla 
îl mîngîiam pe creştet îi dădeam speranţe  

cum să vă spun noul principiu era să îmi scuzaţi expresia 
să scoatem rahatul din foc dar cu mîna altuia  
nişte pompieri focoşi nici nu apucau să se stingă 
că le ardea  

eu eram tot o apă şi-un pământ nu ştiam 
dacă să iau sau să aduc aminte 
treaba e că aveam păianjenul meu Jenică 
deşi un tip dur ţesea poeme pe pereţi 
era un mare Miniaturist îl mîngîiam  

am şi fotografie încă de cînd era bătrîn    

Mottografie cu Papa       

aveam un papagal îl botezasem Papa mă şi înjura  
era un balamuc ambulant  zicea mai taci în puii mei  
de phoezist dinglău 
sărea pe pereţi zicea mă scoţi din sărite  
şi te zbor de nu te vezi
  
mă asasina la cap îmi plăcea al naibii 
era un bengos prăpădit mă agitatule ziceam 
bagă mă  una de Dinescu fă-te că poezezi 
să ne papagalim poezeşte  şi el turuia 
sunt tinerr duamnă am  puţă de om serios 
îmi place veşnicia de la buric în jos
  
muream pe noi de zbanghii hăhălăi rîdea şi papa 
ho-ho-hi-hi-ha-haa   
ne exterminam nu alta 

pe urmă intra în cuşcă dresat ca un cîine 
dădea din coadă şi lătra făcea vorba aia frumos   
ne distra pita lui amărîtă   

urît de te cruceşte 
tare urît mi-a fost cînd l-am găsit într-o zi 
cu gheara în gît  
fraiere i-am spus fi atent 
că acum vine naiba te ia
  
şi te jeleşte   

vin rîmele. duet pentru girafă și ploaie

  
cred că petul de plastic gol e mai viu 
decît mortul scîrbit de singurătate 
so mark my words sad & lonely kids 
de fapt nu există decît o moarte de plictiseală 
respectiv o dement de vie solitudine
  
cînd nu mai eşti nebun de nimic n-ai decît 
să-ţi pui mîinile pe piept şi să aştepţi 
executorul bisericesc
  
uite aveam o girafă plictisită 
de cîte ori îi tăiam gîtul 
nu doar că nu ieşea nici urmă de sînge 
dar gîtul i se alungea 
ohoo se alungeaaaaaaa 
se făcea nor şi cădea pe pămînt 
ca un ochi de apă chioară
  
şi rîmele ieşeau în calea ei  
strivite de fericire

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu