Zoon poetikon
Atention: This book is in romanian language! Read and buy further only if you understand this language.
Cartea se poate comanda prin posta (trimitere la adresa dorita) cu autograf, doar dupa plata a 5 euro in contul de Paypall al autorului: gyuriland@gmail.com
Important: nu puteti face plati prin Paypall doar daca sunteti membru al acestui site si aveti un card de credit inregistrat acolo.
Va multumesc.
poeme
de George Asztalos
Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009.
ISBN 978-973-126-153-9
Mottor: „Altă caracteristică a tribului, e existenţa poeţilor. Unui ins, i se întîmplă să potrivească şase sau şapte cuvinte, îndeobşte enigmatice. Nu se poate stăpînii şi le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori şi din mulţime, cu toţii întinşi pe jos. Dacă poemul nu-i stîrneşte în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toţi de el, în tăcere, stăpîniţi de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit şi nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu şi oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, îşi caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip
pentru fiica mea, Iulia
I. Poeme cu animale mici
Îmi fac dinainte viaţa de apoi
două grăunţe calde în ochii piţigoiului
întindem mîna şi zbrr: s-a dus
tremură creanga în locul lui
uite de ce îmi fac dinainte viaţa de apoi
îmi tremură şi mie creanga
dar sunt acasă mereu sunt aici
îmbrăcat doar în mine ca sabia de Toledo
deşi e cam septembrie cu fructe plecate în ţările calde
cred că voi da cu toamna de pămînt
şi o să fac pe adormitul
sigur că da
veghez
Mottografie cu Jenică
aveam un păianjen îl botezasem Jenică deşi
părea un tip dur în felul lui era o fihinţă şi jumătate
ce să facă ţesea toată ziua nu bea nu mînca
eheei aproape că nici nu respira şi mai ales
nu umbla la femei
s-ar zice că stătea degeaba în felul lui
era şi el bun la ceva îl ţineam pe lîngă casă era grozav
nu bea ţesea mai Ales nu umbla
îl mîngîiam pe creştet îi dădeam speranţe
cum să vă spun noul principiu era să îmi scuzaţi expresia
să scoatem rahatul din foc dar cu mîna altuia
nişte pompieri focoşi nici nu apucau să se stingă
că le ardea
eu eram tot o apă şi-un pământ nu ştiam
dacă să iau sau să aduc aminte
treaba e că aveam păianjenul meu Jenică
deşi un tip dur ţesea poeme pe pereţi
era un mare Miniaturist îl mîngîiam
am şi fotografie încă de cînd era bătrîn
Mottografie cu Papa
aveam un papagal îl botezasem Papa mă şi înjura
era un balamuc ambulant zicea mai taci în puii mei
de phoezist dinglău
sărea pe pereţi zicea mă scoţi din sărite
şi te zbor de nu te vezi
mă asasina la cap îmi plăcea al naibii
era un bengos prăpădit mă agitatule ziceam
bagă mă una de Dinescu fă-te că poezezi
să ne papagalim poezeşte şi el turuia
sunt tinerr duamnă am puţă de om serios
îmi place veşnicia de la buric în jos
muream pe noi de zbanghii hăhălăi rîdea şi papa
ho-ho-hi-hi-ha-haa
ne exterminam nu alta
pe urmă intra în cuşcă dresat ca un cîine
dădea din coadă şi lătra făcea vorba aia frumos
ne distra pita lui amărîtă
urît de te cruceşte
tare urît mi-a fost cînd l-am găsit într-o zi
cu gheara în gît
fraiere i-am spus fi atent
că acum vine naiba te ia
şi te jeleşte
cred că petul de plastic gol e mai viu
decît mortul scîrbit de singurătate
so mark my words sad & lonely kids
de fapt nu există decît o moarte de plictiseală
respectiv o dement de vie solitudine
cînd nu mai eşti nebun de nimic n-ai decît
să-ţi pui mîinile pe piept şi să aştepţi
executorul bisericesc
uite aveam o girafă plictisită
de cîte ori îi tăiam gîtul
nu doar că nu ieşea nici urmă de sînge
dar gîtul i se alungea
ohoo se alungeaaaaaaa
se făcea nor şi cădea pe pămînt
ca un ochi de apă chioară
şi rîmele ieşeau în calea ei
strivite de fericire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu