Trandafirul de sfecla
iată am convenit la toate Oficiile Respective am stat în mâini într-un poem olog am stat într-o ureche asurzitoare într-un smintit liniştit până când am simţit cum asudă moartea de ciudă îmi adia cea mai şoptită atingere şi mă izbea blândeţea unui neant însorit în general mă comport mai liric asa particip la o sală de haltere sunt foarte orfeu masculin dau cu fiarele de pământ adesea roşesc sunt un măr răsărit din baliga pământului sub greutatea ei de treabă ridicată deasupra ropotelor de aplauze sunt trandafirul de sfeclă de o simphatică ne-norocire nişte ţărani ordinari îmi sapă în phoem fără nicio jenă domnule îşi sufla mucii lor metafizici direct pe inestimabilele mele la urmă vine cititoarea mea bună mă pupă pe frunte să mă trăsnească şi-mi trece mănânc pământul pentru ea cum s-ar zice în desfăşurarea aspectelor îi com-unic în gura mare o tăcere inexplicabilă de fapt cea mai exasperantă bucurie posibilă îi zic "tu te iubesc de vezi stele verzi"iar soarele e impasibil i se fâlfâie şi înnoptează prăbuşindu-se:un adevărat balerin cu zdrenţele fluturându-i pe chelie...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu