Hal de siècle

ne redresăm de zor într-o derivă continuă
dar mai sunt așteptări ne vîslim ieșirea din minți
sortați grămadă pe paiul înecatului
și care naiba de cuvînt mai e onorabil
dacă nu mai sunt decît vorbe?


mi se face poftă de te-miri-ce
numai de viață nu
akka în secolul ăsta de sfeclă
sunt gravid cu mă-ta moarte
și cred că am încurcat-o


nu știu ce urît ne ridică
voma la cer
dar va fi mai mare dragul
draj-copii o să ne iasă inocența
ca ochii din cap


și cu toate astea
probabil că bucuria are perspective
indecedabile
ba chiar
e de minune cum ți-o ia apa
și cum o duce pe arătură


asta e realitatea ne scapă
și anume ne scapă cîte una
peste ochi
într-un asemenea hal
că totul e sefeu
cu stele verzi


și-al naibii să fi dacă mîine
nu e o nouă zi

10 comentarii:

  1. Dragă George, dumneata eşti nu numai poet, ci şi şi profet: nici n-am apucat bine să citesc poemul că realitatea mi-a şi scăpat una peste ochi.
    :((

    Mă consolez cu strofa patru şi trag nădejde că că n-o să-mi decedeze toate bucuriile. Mai cu seamă nu vreau să-mi ia apa ciocolata asta maaaare şi plină de calorii, mânca-o-aş io pe ea, toată! =))

    RăspundețiȘtergere
  2. Arcadia, dacă e mare e bine. încă e bine. e nasol cînd nu-i nici aia mică. și gustul amar devine și mai și. abia atunci te va durea ce-ți scapă realitatea peste ochi. pînă acolo e luminița de la capătul răbdărilor. a:și naiba știe de ce, o nouă zi!

    RăspundețiȘtergere
  3. Deocamdată mănânc ciocolată. Na şi ţie.
    Hai să ne îmbătăm cu poeme, dă-o dreaq de realitate! :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Niciun drog nu te salvează de tine însuți. nici măcar poezia. e doar un mijloc de socializare care poreclește amoros solitudinea.

    RăspundețiȘtergere
  5. Taietor de aripi si ucigas de iluzii, ce esti! :-L

    RăspundețiȘtergere
  6. Onorată instanţă, iată dovada irefutabilă că cetăţeanul George, aici de faţă, e vinovat: nu mai am aripi şi iluzii. :D

    RăspundețiȘtergere
  7. noroc ca avem picioare
    altfel ne-ar prinde
    draga mea
    onorata instanta
    mosh craciun
    shi cine shtie ce
    ne-ar mai ardea :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Remarcabilă este prima strofă
    "ne redresăm de zor într-o derivă continuă
    dar mai sunt așteptări ne vîslim ieșirea din minți
    sortați grămadă pe paiul înecatului
    și care naiba de cuvînt mai e onorabil
    dacă nu mai sunt decît vorbe?"
    Încărcată de atâta nerv!
    Un poem deosebit. Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  9. Bianca mersi fain de intervenția aprecioasă. mai bine nervi decît inutila aia numită aiurea și tristețe. să aiurim de bine om bun!

    RăspundețiȘtergere