Motto: ”Cine dă în mine dă în fabrici și uzine” - Gazeta. De Perete
Adevărata problemă de imagine a USR e cea pe care și-a
comis-o singură această instituție în istoria ei recentă și anume aceea că a
devenit un fel de partid al scriitorilor, în care se intră în primul rând
pentru avantajul călărețului de a primi suplimentul la pensie și, în al doilea
rând, pentru marele privilegiu de a te intitula scriitor profesionist. La
aceste două avantaje se reduce de fapt, nu și de drept, aventura de a scrie
literatură în România. Cum a fost posibil ca cel mai cunoscut și (eventual logic)
avizat critic literar să adune mii și mii de amatori sau chiar impostori într-o
Uniune a Scriitorilor? Asta se poate întreba oricine vede clar situația tristă
în care a ajuns scriitorimea română. Singura explicație e una politică, a
puterii care corupe și absolutismului care corupe absolut. Doar naivii mai cred
în democrația demersurilor unei asociații în fruntea căreia domnește un mic
dictator ales pe viață și, care, se vrea eternizat ”pentru că nu are pe Cine să
lase în locul lui”. În atare condiții, era și natural să apară chiar din sânul
Uniunii reacții adverse. Care reacții, deși îndreptățite la libertatea
cuvântului, au fost rapid puse la zid cu eticheta că ”strică imaginea USR”. Să
fim bine înțeleși: imaginea asta era stricată demult. Ba chiar a atins
performanța unui întreg pomelnic de fapte aflate la limita legii, începând cu
insubordonarea la noua lege a Asociațiilor și Fundațiilor (pe motiv de lege
comunistă de înființare a USR) și terminând cu excluderi în masă ale
protestanților (pe motiv că îndrăznesc să-ți spună că greșești și că își cer
drepturile respectate). Toate acestea, pe baza unui Statut modificabil la
discreția conducerii și a unei legi abrogate. Care lege, chiar de ar fi
operantă, cere și ea aprobarea Ministerului ceaușist al Artelor pentru astfel
de acțiuni. Revoluția Anticomunistă din *89 n-a fost făcută ca să rămână legile
ceaușiste în vigoare și, prin reducere la absurd, ca să ”strice imaginea
României” în lume. Istoria s-a Răsturnat
ca să intre în Normalitate. Nu ca să o Repetăm irațional și bolnav. Din
fericire mersul ei actual și-a perfecționat mijloacele legale de recuperare a
normalității și cei ce le ignoră merită să ajungă, cu imaginea șifonată, la
coșul ei de gunoi. Abia acolo vor realiza, în sfârșit, că Litera Legii Democratice
e cu totul alta decât Litera Urii și Paranoiei în imaginea publică a
scriitorului de azi.
