băi să mor io că au venit ăştia şi mi-au lăsat
pe uşă hieroglifele deteliorării
u-ha o să pun să fie în gîţii lor executaţi
ce să-i faci fiecare se duce singur
la mama elementelor
ca împăratul la budă
doar dacă nu are cumva ambiţia
aia cretină să fie şi asasin
da-da eşti condamnat prin definiţie
fratele meu ipocrito-stimabil
lector honoris causa ce eşti
acolo în ciriclicii tăi de bambilici norocos
conform deteliorărilor în vigoare
ţi se comută
ruperea ei de fericire
în muncă zilnică pe viaţă
u-ha păi îţi vei muncii şi creierii din cap
să-ţi tot cîştigi existenţa
tocmai cînd era suficient
să-ţi relaxezi sufleţelul
în recreaţia aia mare
ca să îţi pierzi moartea
îţi spun io că oricum mereu vei găsi
cîteva mici şi drăguţe speranţe
pînă să o dai de tot
în bîlbîiala ei de disperare
u-ha ăştia spun că mai avem
de rezistat la nişte duioase scîrbe
şi la nişte scumpe maladii
pînă să ne facem o vagă idee
despre ce-i aia naibii de frumuseţe
hai să punem mîna pe ei
că viaţa e scurtă şi
hai să n-o mai lungim
le rup capu’
da’ înainte de asta le rup mîinile
u-ha şi îi bat cu ele la cur
pînă se face noapte
în ciriclicii lor de bambilici prăpădiţi
