Debutul liturgic al unui zoon poetikon postmodern
Prima recenzie şi comentariu critic mai consistente, la Zoon Poetikon, semnată de Paul Gorban. urmăriţi link-ul de mai sus pe poezie.ro. lăsaţi şi un comentariu dacă vă dă mîna timpul şi inspiraţia necesare. vă mulţumesc.
Zoon Poetikon – lansare la Iaşi
Zoon Poetikon – lansare la Iaşi
În cadrul cenaclului Virtualia, ediţia a XI-a, va fi lansat şi volumul Zoon Poetikon de George Asztalos,
(editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009)
în sala anticariatului Grumăzescu, de pe strada Lăpuşneanu, din Iaşi, sâmbătă, 5 decembrie 2009, începând cu ora 17.
Sperăm că veţi ajunge la cenaclu şi că o criză economică nu va duce şi la o criză a poeziei.
Contact, Email: cenaclul_virtualia@yahoo.com
Site: http://virtualia.wordpress.com/
Vă aşteptăm cu drag!
În cadrul cenaclului Virtualia, ediţia a XI-a, va fi lansat şi volumul Zoon Poetikon de George Asztalos,
(editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009)
în sala anticariatului Grumăzescu, de pe strada Lăpuşneanu, din Iaşi, sâmbătă, 5 decembrie 2009, începând cu ora 17.
Sperăm că veţi ajunge la cenaclu şi că o criză economică nu va duce şi la o criză a poeziei.
Contact, Email: cenaclul_virtualia@yahoo.com
Site: http://virtualia.wordpress.com/
Vă aşteptăm cu drag!
poemul-pirat
scriu cu un singur ochi
senzaţia e aia a ochelarilor de cal
spun asta ca să nu vă plictisesc cu durerea
a o sută de mini-ace înfipte în cornee
şi mă simt ca un pirat care te fură din priviri
din umbră cu ochiul ăla bun
aşa e
realitatea e o doamnă care
te iubeşte şi te plesneşte de vezi stele
chiar acum mă uit la ea pe geam şi văd
seara pe frig o femeie cu un copil în cărucior
copilul plînge şi ea vorbeşte la mobil
şi mă gîndesc că ori e proastă
ori e o mare tragedie acolo
în timp ce stăm în călduricile noastre
cu un singur ochi sau cu doi încă buni
noi nu ştim
draga mea doamnă realitate
noi suntem prosteşte
noi suntem dureros de nebuni
Ultima casă pe stînga
dacă mai vrea careva să mă localizeze
aflaţi că stau în ultima casă
aflaţi că stau în ultima casă
pe stînga
fără număr
şi
fără nume
prietenii mei cei mai mulţi nu-s de-ai casei
sunt ca şi mine legaţi de exterioare
peste tot unde-am stat
am dat tot de-un frig şi-un străin
la mine e cald şi acasă
numai pe dinlăuntru
habar nu am ce-nseamnă să vină cineva la mine
casa mea e dată drumului şi drumul dracului
la mine e pretutindeni şi nicăieri
ca un fel de explozie
la mine totul e pe ducă şi casa fuge la vale
cu mîinile pe cap
Abonați-vă la:
Postări (Atom)